My dreams,your dreams,our real dreams!

My dreams,your dreams,our real dreams!


Ochii albastri ai fetei se scaldau in lacrimi fierbinti ce alunecau pe obrazul fin al ei.Nu-si putea sterge lacrimile..Voia sa sufere in in intuneric.Tinea in brate omul pe care il iubea mai mult decat pe Dumnezeu.Ii simtea sangele rece cum curgea incet pe podeaua udata de cascada de lacrimi.Se uita la ochii lui si ii vedea inchisi.Sentimentul o depasea,frica o umilea iar iubirea se sfarma….

Orele trecura,fata ramase in aceeasi pozitie ca inainte:cu baiatul in brate si cu mii de lacrimi pe obraz.Chiar daca isi dorea,nu putea sa se opreasca din plans,nu putea sa-l lase jos si sa fuga!Nu putea face nimic,decat sa stea acolo si sa spere ca ea nu va mai veni!

O ura pe acea femeie…O ura mai mult decat Domnisoara Moda din clasa.O ura mai mult decat pe mama ei,care mereu ii reprosa ca e prea slaba si nu mananca,sau ca atunci cand o certa pentru ca statea toata ziua si asculta muzica,in loc sa-si faca curat in camera.O ura mai mult decat pe fraele ei care o deranja mereu,ii umbla prin lucruri si o uda cu apa…O ura…

Minutele se scurgeau repede...Frica urca cu inconstienta…Trupul fetei o luase razna…Gandul ca va muri si ea,la fel ca cel pe care inca il tinea in brate ,o chinuia mai mult decat isi putea imagina.Mintea fetei o luase razna:visa cu ochii deschisi,printre lacrimile fierbiniti care nu incetau sa se prelinga,ca ea si baiatul pe care inca il tinea strans in barate se vor casatori si vor avea doi copii;o fata si un baiat.Era un sentiment de liniste,de pace si seninatate.Nu voia mai mult decat indeplinirea visului…Dar nu dura prea mult ca fata deschise ochii,visul se spulbera in mii de bucatele, si simti ca ceva,sau mai bine zis ca cineva o ridica brusc in picioare si racni:
-Fugi!Fugi!Ne vor gasi!

Fata constata ca nu mai avea pe nimeni in brate…Iar un sunet cunoscut o facu sa tresara brusc din pat:alarma ceasului.Era deja 7:30 iar ea deabia se trezise.Isi lua repede uniforma,ghiozdanul,si pleca fara sa mai spuna “la revedere” mamei si sa se contrazica un pic cu fratele ei,cum facea de obicei in fiecare dimineata.

Fugi spre scoala cu sufletul la gura.Se gandea la visul ciudat si straniu pe care-l avuse,dar si ce morala-i va tine profa’ de matematica daca intarzie.Cand ajunse,observa ca inca mai era pauza.Se duse direct spre baiatul pe care l-a visat noaptea trecuta.Si el o cauta pe ea.Se intalnira intr-un sfarsit si mersera in locul lor special.Era o infundatura uitata de lume,undeva la 6-7 metri langa scoala lor.Acolo si-au putut trage sufletul.



^Este primul meu fan-fic asa ca astept critici,pareri,sfaturi si tot ce aveti de comentat in legatura cu acest fic.^^Multumesc pentru ca l'ati citit ori ca ati lasat un micut comentariu.Si as mai vrea sa spun ceva in legatura cu titlul,pentru a nu se interpreta gresit nimic.So-->Titlul este "My dream,your dreams,our real dreams",in traducere,Visele mele,visele tale,visele noastre reale.Nu ma refer la vise,ca sperante.Ma refer la visul in sine,pe care'l visezi noaptea.Nu genul de vis pentru care lupti sa ti'l implinesti.Nu genul de vis asemanator dorintei,ba chiar dorinta,ci visul pe care il visezi.Sper ca veti tine cont de ce am scris pentru ca acest lucru da farmecul fic'ului,si in acelasi timp si al titlului.

Well am citit si eu acest fan fic si mi se pare foarte ingenios ..ideea si titlul sunt cu totul originale ...nu faci greseli de ortografie si descrii totul foarte succint !chiar daca acest capitol este destul de scurt sunt sigura ca te vei stradui si urmatorul va fi mai lung un pic
Oricum te felicit pentru acest prim capitol din fan ficul acesta!
Astept si urmatoarele~Gambate

Capitolul II~


Si-au aprins o tigara ,dar nu au scos niciun cuvant.Pana cand baiatul reusi sa spuna ceva:
-Stii..Am avut un vis straniu aseara…Din nou..
-Si eu,raspunse fata plictisita.
-E greu de descris,continua baiatul dupa o pauza de 2-3 minute,terminandu-si tigara,si strivind-o cu piciorul.
-Da..Tu erai…Mort..Iar eu te plangeam…Si deodata te’ai trezit si ma tarai dupa tine.Strigai ceva de genul:”Fugi!Fugi!Ne vor gasi!”
Baiatul ramase un pic surprins.Dar isi reveni la loc.
-Nu pot sa-mi dau seama de ce avem aceleasi vise mereu.Si sunt ciudate…
-Te pomenesti acum ca esti ingrijorata pentru 2-3 vise,nu?ii replica baiatul zambind ironic.E timpu’ sa mergem.S-a sunat si nu mai am chef de prostiile profei…
Se ridicara de pe cutiile goale,puse una pese alta,si fugira spre scoala
La ore nu au fost atenti la recapitularea pe care profa’ o preda de zor.Orele ei erau atat de plictisitoare incat adormeai usor si repede.Dar n-o puteai face fiindca iti scadea nota la purtare…Dar ceea ce i-a scapat pe elevii nostri de la adormit,si nota la purtare scazuta,a fost alarma de incendiu…...

-Neatza!
-Neatza!se auzi o voce morocanoasa de cealalta parte a firului.
-S-a trezit mica mea fetita?
-Se pare ca da…
-Am vorbit cu colega-miu de banca.Se pare ca nu vom mai merge la scoala pentru ceva timp.A ars pe jumatate.Pompierii abia daca au putut stinge focul.Prostii nici macar nu stiu de la ce a pornit totul.
-Mda..ii raspunse fata ironica si in acelasti timp somnoroasa.
Dupa o pauza de 3-4 minute de stat in telefon,fara sa spuna nimeni nici macar un cuvant,baiatul indrazni:
-Ceva vise caudate azi-noapte?
-Nu..Deloc..Tu?
-Nu……
Dar baiatul ascundea ceva.Se simtea in voce.Iubita lui a detectat asta,dar a tacut.
-Bine…Haide..Eu vreau sa ma culc,spuse fata rapid.
-Oky,atunci.Te las…Pupici multi si multe imbratisari scufitei mele!ii raspunse baiatul,simtind oboseala din vocea fetei.
Fata nu mai spuse nimic.Au inchis telefonul.

Baiatul deshise televizorul si manca de zor niste popcorn,butonand telecomanda cu multi nervi,pentru ca nu gasea nimic bun la TV.Fata adormi cu greu…Se gandea la iubitul ei..Oare ii ascundea ceva?''Iluzii..El nu ti-a ascuns niciodata nimic..Acum mai si visezi..Esti prea obosita,fato!Culca-te!'',isi reprosa ea.Adormi repde si usor,cu gandul la prietenul ei.El inca butona televizorul pana a dat de un canal.Era o emisiune:”Ce importanta au visele in viata reala”.Erau invitati 2 psihologi si cativa oameni.Discutia se aprinse cand un spectator a spus ca prin vise,se nasc viziuni,chiar, care intr-un sfarsit se vor adeveri.Pe baiat in pufni rasul,si schimbase urgent canalul.Incerca sa uite de visul de azi-noapte..Deschise calculatorul si incepuse sa joace NFS.Nu avea deloc control asupra masinii.Mainile ii tremurau.Visul inca ii mai era in minte.Inchise calulatorul,incuie camera,si se culca.

-Vrei ingetata?
-Daaaaaa!
[…]
Si intrara amandoi in acea cladire.Era destul de frumoasa.Era un muzeu.


^In privinta a ceea ce contin aceste parti.Stiu ca sunt prea scurte,dar daca le'as face mai lungi:
1.Unele parti nu ar avea sens,si as scrie asa...De flori de mar..oo
2.As strica toata surpriza fic'ului.
Dar va promit ca ce va urma va fi luuunnnggg si in acelasi timp sper sa va placa.Multumesc,Blacky pentru comentariu!Mai astept^^

My dear Akadea tu ai o minte geniala O_O'
Imi place titlul, mai ales ca ai zis ca nu se refera la vis ca la o speranta sau dorinta n_n' Sincer imi place foarte mult cum scri, cu foarte multe detalii si scri ceva realist iar asta imi place ^_^ nu e nimic cu zombie, ingeri, monstrii, vampiri chestii etc. ya know u.u Sincer abia astept continuarea ^_^

Capitolul III ~ Legaturi

Ii insoteau un ghid,frumos imbracat,cu parul brunet si ochii negri ca un corb uitat de lume . Au vizitat multe locuri frumoase care i-au fascinat foarte mult . La ultimul etaj,ajunsi intr-o camera au ramas mai uimiti decat la toate celelalte minunatii . Camera era plina de mazga,iar in mijlocul ei statea o femeie de ceara,imbracata cu o rochie lunga , neagra si tine o poza in mana . Nu infatisa nimic.

In spatele femeii , camera continua cu copaci goi si flori usor ofilite , negre . Pe jos erau parti de shcelete . Fata hotari ca impreuna formeaza cu adevarat un … schelet . La toate cele vazute, ghidul lesina , iar fata se sperie si tipa . Iubitul ei o linisti . Intra in sala . Mirosul ingrositor il facu pe baiat sa stea putin , dar intr-un sfarsit inainta . Atinse incet femeia de ceara. In acel moment un mormat aparu in poza femei , dar disparu repde.

Dupa cateva secunde , ceva il izbi puternic pe baiat de perete . Fata alerga la el si il ajuta sa se ridice . Femeia de ceara devenise reala. Reala . O muzica stranie a inceput sa se auda . Scheletul incepu sa se asambleze . Incet , incet cei doi au inceput sa danseze . Muzica era fermecatoare,asa ca baiatul si fata le-au urmat exemplul . Dansau . Dansau printer copaci . Dansau in acea camera insuportabila . Dansau . Deodata muzica se opri . Scheletul se dezasamblase, iar femeia se asezase in aceeasi pozitie ca inainte.

Cei doi continuau sa danseze. Muzica nu mai era, dar inca tineau ritmul. Erau asa de prinsi in farmecul dansului, incat fata nu observa craniul scheletului si calca pe el . Incremeni totul pe loc. Vantul incpu sa bata tare.Foarte tare. Femeia de ceara se ridica si arunca un cutit spre fata. Baiatul avut timp indeajuns incat sa o fereasca pe fata ,cazand amandoi jos. Cutitul l-a nimerit pe baiat. Era in coapsa lui. In clipa urmatoare cutitul fu in mana femeii, din nou. Mai arunca o data dar de data aceasta tinta fu baiatul. Il nimeri ,din nou.

Femeia plangea. Tinea bucatile de craniu ale sotului ei. Intre timp, fata reusi sa-l ia pe baiat si sa iasa din camera. Il tara dupa el pe codidorul intunecos fi rece. Se opri langa un perete : nu mai putea. Se asezase jos .

Ochii albastri ai fetei se scaldau in lacrimi fierbinti ce alunecau pe obrazul fin al ei.Nu-si putea sterge lacrimile..Voia sa sufere in in intuneric.Tinea in brate omul pe care il iubea mai mult decat pe Dumnezeu.Ii simtea sangele rece cum curgea incet pe podeaua udata de cascada de lacrimi.Se uita la ochii lui si ii vedea inchisi.Sentimentul o depasea,frica o umilea iar iubirea se sfarma….

Orele trecura,fata ramase in aceeasi pozitie ca inainte:cu baiatul in brate si cu mii de lacrimi pe obraz.Chiar daca isi dorea,nu putea sa se opreasca din plans,nu putea sa-l lase jos si sa fuga!Nu putea face nimic,decat sa stea acolo si sa spere ca ei nu vor mai veni!

O ura pe acea femeie…O ura mai mult decat Domnisoara Moda din clasa.O ura mai mult decat pe mama ei,care mereu ii reproseaza ca e prea slaba si nu mananca,sau ca atunci cand o certa pentru ca statea toata ziua si asculta muzica,in loc sa’sui faca curat in camera.O ura mai mult decat pe fraele ei care o deranja mereu,ii umbla prin lucruri si o ura cu apa…O ura…

Minutele se scurgeau repede...Frica urca cu inconstienta…Trupul fetei o luase razna…Gandul ca va muri si ea,la fel ca cel pe care inca il tinea in brate ,o chinuia mai mult decat isi putea imagina.Mintea fetei o luase razna:visa cu ochii deschisi,printre lacrimile fierbiniti care nu incetau sa se prelinga,ca ea si baiatul pe care inca il tinea strans in barate se vor casatori si vor avea doi copii;o fata si un baiat.Era un sentiment de liniste,de pace si seninatate.Nu voia mai mult decat indeplinirea visului…Dar nu dura prea mult ca fata deschise ochii,visul se spulbera in mii de bucatele, si simti ca ceva,sau mai bine zis cineva o ridica brusc in picioare si racni:
-Fugi!Fugi!Ne vor gasi!

Fata se trezi brusc . Plangea . Plangea cu adevarat . Puse mana pe telefon si il suna pe baiat .
-Alo?
-Vis…!
Baiatul sari brusc din pat. Fata tremura si era speriata . Se simtea in vocea ei .
-Ce e ? Spune-mi! Ce s-a intamplat ?!
-Vis…!
-Ok! Ateapta … In 5 minute sunt la tine .
Inchise telefonul, isi lua o pereche de pantaloni si o bluza si fugi la fata [...] Itrase in camera ei urgent . Fata inca era cu telefonul in mana si transpirata … Tremura .
-Ce e?Spune! tipa baiatul
-Vis…
Baiatul intelese ca nu avea ce discuta cu fata asa ca o lua in brate si incerca sa o linisteasca . Fata adormi la loc . Un somn dulce si linistit. Baiatul statea doar cu ochii pe ea. O veghea .
[…]
-Buna dimineata…Ai dormit ceva timp . Acum, te rog sa te dai de pe picioarele mele ca mi-au cam amortit.
Fata se ridica incet si se tranti cu capul pe perna , iar baiatul isi dezmortea picioarele.
-Si acum imi zici si mie ce s-a intamplat?
Fata ii explica totul . Baiatul avu acelasi vis .



Dupa cum v'am promis, aces capitol este putin mai lung , si ma astept sa va dati seama din acest capitol despre ce am vrut sa spun cu titlul , si in acelasi timp scopul fic-ului. Thanks . Astpt creitici, comentarii si multe pareri.

Wow...Kadichu *-*
E pur si simplu genial...
Chiar daca e primul e genial *---* te pricepi
Astept next XD

Well o_o' mare parte din el, adica ultimele parti sunt ca si primul capitol ne? O_O'
Oricum acum am inteles si capitolul ala si toata povestea mai bine XD
So continuarea * . *'

Well am citit acum al 3-lea capitol pentru ca nu stiam ca l-ai postat ><
Anyway ce mult a avansat povestea @__@ ma intreb ce final va avea o.o"...oricum imi place ca acest capitol e mai lung si cu mai multa povestire^^
Abia astept celalalt capitol @__@ good luck

Capitoul IV~Prea scurt si prea banal

Maine incepem excursia ! La ora 7:00 sa fiti in fata primariei . Puteti pleca , incheie diriginta clasei.

Acasa la baiat … Ora 5:00

-Buna dimineata ! salutase politios fata
-Buna ! Intra , o indemna mama baiatului .
Fata facu cativa pasi . Biatul o lua de mana si fugira amandoi spre scoala .
In autobuz amandoi dormira . Prima oprire era un oras din apropiere. Timp de 8 ore puteau vizita tot ce voiau. Cei doi o pornira incet prin oras .Vazusera un magazin cunoscut si un muzeu alaturi. Credeau ca e doar in imaginatia lor...

-Vrei ingetata?
-Daaaaaa!
[…]
Si intrara amandoi in acea cladire.Era destul de frumoasa.Era un muzeu.


Ii insoteau un ghid,frumos imbracat,cu parul brunet si ochii negri ca un corb uitat de lume . Au vizitat multe locuri frumoase care i-au fascinat foarte mult . La ultimul etaj,ajunsi intr-o camera au ramas mai uimiti decat la toate celelalte minunatii . Camera era plina de mazga,iar in mijlocul ei statea o femeie de ceara,imbracata cu o rochie lunga , neagra si tine o poza in mana . Nu infatisa nimic.
[...]
Dar nu dura prea mult ca fata deschise ochii,visul se spulbera in mii de bucatele, si simti ca ceva,sau mai bine zis cineva o ridica brusc in picioare si racni:
-Fugi!Fugi!Ne vor gasi!
Alergau amandoi ca doi nebuni. Ii urmareau niste schelete. Reusira sa se ascunda undeva .Tremurau
-C..Ce d...dra...cu... sss...eee... in...tamp....la...aa...i...ci ? tremura fata? E...raaaii... mm...ort
-Eram. Craniul pe care l-ai calcat, era de fapt craniul sotului tipei din ceara. Dragut, nu ? Craniul ala, sau sotul lui, ce naiba o fi ala, a aparut in visul meu si mi-a zis niste chestii... Istoria se repeta odata la 157 de ani. Un cuplu tanar moare, alaturi de un ghid in acest muzeu, pana va reusi sotul ei sa indrume pe cineva spre iesire. Se pare ca vom muri curand daca nu il vom asculta ... E vorba de viata si de moarte.
Fata isi da doua palme care durura mult si nu se trezi. Pornira din nou pe coridor. Scheletele bursc ii urmareau. Il tintira pe baiat . Cazu. Scheletele disparura. Fata plangea
~Dupa un timp~
-David....
-"Lia"... ii spuse o voce cunoscuta. Lia plangea pe mormantul lui David ... Ce frumos era. Lacrimile si ploaia valsau pe mormantul baiatului. Fata scoae un cutit si un bilet. Lasa biletul pe mormantul baiatului si se injunghie strigand:"David",cu zambetul pe buze.
Doua suflete pereche , doua inimi, una langa alta zaceau proabil, langa sotul femeii in negru. Biletul fetei, mazagalit de cerneala udata de ploaie, era prins de mormantul celor doi... De ceara ... O legatura de ceara ... Atat mai aveau

Asta e sfarsitul? T_T sper ca nu pentru ca eu mai vreau T^T Imi place foarte mult, cum se trezeste dintr-un vis si parca da in altul dar totusi nu e vis, e putin derutant O_O'' Si partea de sfarsit a capitolului imi place foarte mult @_@ Inca o data z.z sper ca nu asa se termina T^T

Ce triiiiiiiiiiiiiiiiist T................T
Cat de triiiiiiiiiiiiiiiiist T. T'
No way....esti geeeeeeenialaaaaaaa
Bravo Kaidici,sa mai faci...esti genaiala :X
Ce sfarsit trrriiiiist T_T"

Oky,oky .. La rugamintea unor persoane voi continua ... Poate e ceva tampit dar atceva nu-mi ai vine in minte ... E scurt, ca iar as strica surpriza dar astept orice critica/parere si chiar sa spuneti la ce v-ati astepta de la acest fic .. Thx O_O

So...

Cap V ~ O alta poveste de ... moarte

Ploua si era mohorat. Se implineau 7 ani de la moartea celor doi tineri....
-Picaturile de ploaie sunt lacrimile lor.... sopti mama baiatului.
-Tina... Nu mai exagera, o incuraja sotul acesteia.
-Sa mergem, e tarziu.
-Noapte buna copii.... Sa fiti cuminti....
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Luminile orasului se stinsera ... Era bezna, liniste si ... Neliniste . Cu pasi repezi si impiedicati calca strada uda in picioare. O femeie ..? Avea niste unelte in mana. Se opri in dreptul cimitirului. Atinse poarta inchisa cu lacatul. In acel moment poarta sa prefacu in ceara , femeia trecu, iar poarta s-a refacut la loc. Merse un timp prin iarba uda , ajungand la doua morminte frumos ingrijite. Incepu sa sape in pamant. Ii lua cam 4 ceasuri sa termine amandoua portii de pamant. Ajunsa la sicrie, ia cele doua cranii care nu erau cenusa, inversa oasele picioarelor cu cele ale mainilor si se apuca sa sape inapoi.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
-Cat, maine mergem cu parintii mei ... Nu-ti spun unde... De fapt,stai,ca stii !
-Vino aici sa te sarut ... Mua, mua, mua.... Gata, am de invatat la matematica...
-Cat.... Plecam maine dimineata la prima ora
Cat tipa.
-Domnule Donald, parintii tai sunt cei mai tari !!!!!!!!!!
-Si eu ?
-Tu ? Catelusul lor de paza ....
Biatul se intrista, simtindu-se putintel jignit de fata
-... Pe care-l iubesc atat de mult incat i-as omori si parintii si as da cate 287 de teste la mate pentru el .
Baiatul se lumina si o imbratisa pe fata .
-Stai,stai ca ma omooooriii ! tipa fata.
-Si ce-mi pasa?
-Ba sa-ti pese!
-Nu vad de ce !
-Ba sa vezi!!
-Tu glumesti cu mine?
-De ce-as face-o?
-Uite-asa ca vrei tu .
-Ma stii pe mine ironica?
-Nu... Deloc ... ! Numai un pic .
Fata se incrunta
-Bine,bine ... Un pic mai mult.
Fata se prefacu suparata.
-Oky,oky ... Foaaaarrttteee ironica.
Cu toate ca ar fi vrut sa se prefaca plansa, fata pufni in ras.
-Lasa-ma ca nu mai vorbesc cu tine!
-Ei, nu mai spune.
-Ba spun !!!
-Uite ca tocmai ai vorbit ....
[....]
-Noapte buna .... Maine la 5:30 in fata la primarie, da?
-S-a facut !!

Ce mortal @.@
Eu una m-as mandri cu imaginatia mea in locul tau XD
Esti suprema @.@ (lol?=)) )
Il ador...
Astept next *__*"
E prea tare....<3

Cap VI ~ O idee despre ce va urma

Ghidul inlemni la cele vazute si se arunca pe geam. Cei doi indragostiti isi pastrara calmul dar nu prea mult. Fata intra si atinse femeia de ceara. Baiatul observa ca erau doua cranii pe jos, le atinse dar pur si simplu corpul lui paraliza. Fata era prea prinsa de peisaj incat uita de baiat. Admira copacii goi si blorile ofilite. O adiere de vant ii trecu prin par, ceea ce o facu sa se intoarca. Femeia de ceara nu mai era, nici prietenul ei. Vru sa fuga dar vantul o lua si ii facu vant pe geam. In cateva secunde trupul fetei disparu in gol. Baiatul era sfarmat in acteva bucatele. Vantul ii arunca bucatile corpului undeva dupa fata, dar si ele au disparut in zare.

Femeia de ceara se intoarse spre cei doi si vorbi :
-Dragii mei copilasi, sunteti multumiti ? Nu va voi da pe voi doi in schimbul altui cuplu... Stati doar sa-mi scriu pe carnetel ceva ...
Incepu sa bodoganeasca:
-Draga jurnalule, azi 13 aprilie 1313 am mai omorat un cuplu si un ghid. Nu e minunat ? E perfect !!! Nu cred ca o sa le pot multumi vreodata acestor doi copii indragostiti ca au murit ...
Rase usor, se opri cateva secunde si continua :
-Sa-ti mai spun o veste buna ? Diseara e luna plina. Si e albastra ! Da, dupa cum ai ghicit ! Diseara ii voi casatori pe cei doi copii si le voi lasa mostenire aceasta camera. Va trebui sa te porti frumos cu viitoarea ta stapana.. Nici n-ai habar cat de frumoasa e ! Oh, rochia asta e invechita... Va trebui sa-i cumpar alta ... Spatele meu nu va mai rezista mult! Lasa, lasa, fetita asta dulce o sa-mi tina locul !!
Inhise jurnalul,casca, si se aseza in pozitia ei oficiala. Pocni din degete si totul se transforma in ceva minunat, mirific... Divin ! Peretii camerei devenira albi, copacii se transformara in mese, scaune, perdele. Alte cateva geamuri reaparura, cele doua cranii s-au transformat in divinte flori, mazga si podeaua umeda au devenit un parchet lucios invelit de un covor rosu. Era ceva imens! Urias ! Fara cuvinte ?! Dupa un chicot copilaresc femeia de ceara atentiona :
-Fiti cuminti ca vine ... !
Ecouri de pasi, vorbe si exclamatii se apropiau cu fiecare seunda de camera acum luminoasa si frumos mirositoare.
-Dragi vizitatori, incepu ghidul, aici este cea mai mare sala din aceasta tara ! Este sala Lunii Albastre. Din aceasta sala se vede cel mai bine Luna Albastra. Se spune ca aici se tineau ritualurile vrajitoarelor in prezenta Lunii Albastre pentru a-si desemna succesoarele. In aceasta seara Luna Albastra isi va face aparitia, si cine stie ? Poate o vrajitoare va fi aici si va sacrfica alte suflete care s-o urmeze... Sa trecem in urmatoarea sala.


^ Scurt si la obiect ? Da, asa are fi denumirea capitolului dupa parerea voastra )) Pai, sa vedem o.o

E genial *________*
Ce mortal e <3333
:3
Astept urmatorul capitol =3
Sper ca va fi cat de repede *.*

Am uitat sa citesc ultimele doua capitole.-. nu-i nimic XD Le-am citit acum ^^
"Picaturile de ploaie sunt lacrimile lor" ador propozitia asta O_O' de fiecare data cand dau click pe topic imi sare in ochi lol o.o'
O spun din nou ^ - ^ imi place foarte mult cum scri si ma bucur ca ai facut o continuare XD
Sper sa mai fie si altele @_@